Dumnezeu ne-a făcut să stăm aproape unul de celălalt. Creatorul a pus în noi niște trăiri care nu pot fi înțelese sau manifestate decât mijlocite de contactul fizic dintre oameni. El Însuși a modelat cu propriile-I mâini pe om, S-a atins de ochii aflați în întuneric, de mâinile slăbănogite, de trupul fără suflare. Și câtă viață dădea prin viața Lui!

Prin gesturile noastre, putem continua lucrarea Vindecătorului. Ceea ce se întâmplă atunci când ne apropiem de ceilalți este mai mult decât o reacție subiectivă. De fiecare dată când atingem pe cineva aflat în suferință, declanșăm o avalanșă de trăiri pozitive. Ele sunt generate de schimbările hormonale, neuronale, senzoriale, ce se activează de fiecare dată când manifești empatie, mângâind, îmbrățișând, strângând mâna cuiva. Te invit să aduni și mai multe argumente pentru care merită să iubești mai de aproape!

 

Anxiolitic și analgezic

Nu mai știm să trăim fără durere și stres. Le simțim în noi, le vedem la alții. Asistăm neputincioși la ciobirea sufletelor și a trupurilor pe care le purtăm. Însă blocajul acesta în fața suferinței poate fi desfăcut. Cu cât ne apropiem mai mult unii de alții, cu atât vom aduce mai mult senin în viețile celor de lângă noi. Cercetătorii analizează și ei uimiți efectele produse de gesturile acestea simple. Ce se întâmplă când dragostea se revarsă în comportamente pline de empatie este dincolo de știință, dar aproape de inimă.

Deși suntem obișnuiți să apelăm la pastile pentru orice, remediile pentru suferință pot fi mult mai puțin costisitoare decât ne imaginăm. De exemplu, ținerea de mână nu-i deloc scumpă și s-a dovedit că diminuează durerea percepută de primitor2. Făcând asta, poate că nu vei transmite efectul tramadolului, însă stare de bine tot vei oferi. De fapt, puțin din acest analgezic puternic este și în gestul tău! Atingerea modulează activitatea sistemului opioid5, adică folosește aceeași cale ca medicamente precum morfina.

Atingerea duce și la scăderea semnificativă a nivelului de anxietate5. Punerea mâinii pe zona corporală afectată poate îmbunătăți funcționarea fizică și psihologică per ansamblu, iar pe termen lung, persoana bolnavă va găsi noi strategii de a face față situațiilor stresante8.

Sunt convinsă că, oriunde te-ai întoarce, găsești oameni stresați, tensionați și secătuiți de vitalitate. Uită-te în casa ta și începe de-acolo terapia! Nu aștepta zile mari pentru gesturi mici. Nici nu știi cât bine poți aduce prin mângâiere și îmbrățișare. Soțul tău, soția ta, copiii tăi, părinții tăi dragi așteaptă ca brațele tale să le arate mai des dragostea pe care le-o porți. Oferă-te și-i vei vedea înflorind!

 

Bun de la mic la mare

La orice vârstă, stimularea fibrelor tactile C este un mediator al eliberării de oxitocină. Acest hormon crește atașamentul dintre persoanele implicate3. În mod special la copiii care sunt alăptați se creează o conexiune unică cu mama lor. Hrănirea la sân înseamnă mai mult decât alimentare. Pentru cel mic este protecție, alinare, alintare, dependență. Stând la pieptul ei, învață mai bine că mama va rămâne să-l protejeze. Și, atunci când îți vei îmbrățișa școlarul, adolescentul, studentul, omul mare ce va fi, îl vei asigura din nou că îi ești aproape. Lasă ca prin mâinile tale să lege punți între tine și ai tăi!

pexels matthias zomer 339620

În cazul bătrânilor, pragul tactil este semnificativ mai înalt, comparativ cu persoanele tinere6, așa că strângeți-i bine în brațe. Și faceți asta des. Să știe că neputințele lor nu îi fac mai puțin valoroși. Deși ridată, inima lor tot mică este. Încă mai caută privirea aprobatoare și senină, zâmbetul de încurajare, mâna care să susțină când pașii tremură. Fiți-le aproape, iubiți-i mai mult, mai profund, mai răbdător!

 

Atingerea învață

Atât la persoana care oferă, cât și la cea care primește gestul, se observă activarea unei zone din lobul parietal. Această regiune va determina mutarea atenției către celălalt. Prin atingere, are loc o sincronizare a răspunsurilor ambelor părți, precum și o reacție automată de a imita gestul primit2. Exercițiul acesta al apropierii de oameni obișnuiește creierul să fie mai empatic, mai uman1. Astfel, vom înțelege mult mai bine emoțiile, intențiile și starea sufletească a celeilalte persoane.

Îndemnul meu nu este să iubești pentru a fi iubit. Dragostea este prin definiție neegoistă. Vreau doar să te invit și pe tine să observi din nou câtă binecuvântare este în ascultare! Apropie-te de oameni, și ei vor învăța să facă același lucru!

 

Cartea profetului Isaia este una a dragostei care restaurează. Acolo întâlnești iubirea care se apropie până la contopire de omul căzut. Profetul remarcă: „Domnul are milă de Sion şi mângâie toate dărâmăturile lui” (Isaia 51:3). Este copleșitor cum Stăpânul acestui univers anulează distanțele pentru a exemplifica absolutul trăirii. În orice colț sunt atâtea suflete dărmate, atâția oameni ce nu-și mai văd reparate trăirile și simțirile. Întinde mâna odată cu a Lui și mângâie-i! Fă-te cu El dregător de inimi!

 

Bibliografie:

  1. Korisk A. et al. (2020), „A dual-brain approach for understanding the neuralmechanisms that underlie the comforting effects of social touch”, în Cortex, 127, pp. 333–346.
  2. Nummenmaa L. et al. (2016), „Social touch modulates endogenous μ-opioid system activity in humans”, în NeuroImage, 138, pp. 242–247.
  3. Nees F. et al. (2019), „The evaluation and brain representation of pleasant touch in chronic and subacute back pain”, în Neurobiology of Pain, 5, p. 100025.
  4. Cascio C., Moore D., & McGlone F. (2019), „Social touch and human development”, în Developmental Cognitive Neuroscience, 35, pp. 5–11.
  5. Vieira A. et al. (2016), „Hand tactile discrimination, social touch and frailty criteria in elderly people: A cross sectional observational study”, în Archives of Gerontology and Geriatrics, 66, pp. 73–81.
  6. Masson H. et al. (2020), „Task-dependent changes in functional connectivity during the observation of social and non-social touch interaction”, în Cortex, 125, pp. 73–89.
Înscrie-te